„Noi Îl iubim pentru că El ne-a iubit întâi.” (1 Ioan 4:19)

Creștinismul adevărat nu este doar despre reguli, activitate și obligații. În centrul lui stă o relație de dragoste cu Cristos. Noi nu L-am iubit primii. El ne-a iubit întâi. El ne-a căutat. El ne-a atras. El S-a dat pe Sine pentru noi. Iar răspunsul sănătos al inimii este dragostea.

Pericolul este să continuăm viața de credință cu gesturi corecte, dar cu o inimă rece. Să slujim fără pasiune. Să ne rugăm fără foame. Să cântăm fără admirație. Să umblăm cu Dumnezeu mai mult din obișnuință decât din iubire. Dar când Îl vedem din nou pe Cristos în frumusețea crucii, dragostea începe să se reaprindă.

El nu merită doar ascultare. El merită afecțiunea noastră, devoțiunea noastră, inima noastră întreagă. El vrea să fie nu doar Domnul pe care-L recunoști, ci și Mântuitorul pe care-L iubești.

Când Cristos este în centru, inima nu spune doar: „Trebuie să-L urmez”, ci spune: „Vreau să fiu aproape de El.” Dragostea față de Isus este motorul unei vieți curate, vii și statornice.

Aplicație:
Cum este dragostea ta pentru Cristos în această perioadă? Este vie, caldă, proaspătă? Sau a devenit formală? Întoarce-te la cruce și cere-I Domnului să-ți reaprindă inima.

Rugăciune:
Doamne Isuse, îți mulțumesc că Tu m-ai iubit întâi. Reaprinde în mine dragostea pentru Tine. Nu mă lăsa să Te urmez cu o inimă rece. Vreau să Te iubesc din nou cu toată inima mea. Amin.