Eclesiastul 11:4
„Cine se uită după vânt nu mai seamănă, iar cine se uită după nori nu mai seceră.”

Înțeleptul Solomon ne amintește că toate își au vremea lor, dar nu spune nicăieri că trebuie să așteptăm ca toate circumstanțele să fie perfecte înainte de a acționa. Adevărul este că momentul perfect nu există. Întotdeauna vor apărea obstacole și provocări atunci când vrei să răspunzi chemării lui Dumnezeu, să iei o decizie radicală sau să faci ceea ce știi deja că trebuie făcut.

Uneori ne blocăm nu doar din teamă sau comoditate, ci și din perfecționism. Dorim să facem lucrurile atât de bine, atât de „corect”, atât de impecabil, încât sfârșim prin a nu mai face nimic. Perfecționismul ne fură acțiunea. Ne spune: „Mai așteaptă puțin… Nu e suficient de bine… Nu ești încă pregătit… Lucrurile încă nu sunt aliniate.”
Și astfel zilele trec, oportunitățile se duc, iar chemarea lui Dumnezeu rămâne amânată.

Spunem că vom sluji când vom fi complet pregătiți… când familia va fi perfect stabilă… când tensiunile vor dispărea… când vom fi siguri că nu vom greși. Dar „cândva-ul” acela nu vine niciodată. Perfecționismul devine o scuză frumoasă, dar periculoasă.

Biblia însă nu ne cheamă la perfecțiune omenească, ci la ascultare. Spune: „Proclamă Cuvântul, la timp și ne-la timp.” Adică: acționează chiar dacă lucrurile nu sunt perfecte, chiar dacă nu te simți 100% gata, chiar dacă cerul e plin de nori.

Poate că tocmai imperfecțiunea contextului este locul în care Dumnezeu vrea să-și arate puterea.

Întrebări pentru inimă:

Ce lucruri amâni din perfecționism?

Ce îți cere Dumnezeu să faci astăzi, chiar dacă nu e totul perfect?

Ești atât de preocupat de „vânt și nori”, încât ai uitat să mai semeni?